Domenii

Domenii de aplicare a medierii

Materiile reglementate de Legea nr. 192/2006 privind medierea și organizarea profesiei de mediator cu modificările şi completările ulterioare, pentru care este prevăzută şi obligativitatea participării la şedinţa de  informare cu privire la procedura şi avantajele medierii sunt:

a) domeniul protecţiei consumatorilor, când consumatorul invocă existenţa unui prejudiciu ca urmare a achiziţionării unui produs sau unui serviciu defectuos, a nerespectării clauzelor contractuale ori garanţiilor acordate, a existenței unor clauze abuzive cuprinse în contractele încheiate între consumatori şi operatorii economici ori a încălcării altor drepturi prevăzute în legislaţia naţională sau a Uniunii Europene în domeniul protecţiei consumatorilor;

b) materia dreptului familiei, în situaţiile care vizează continuarea căsătoriei, partajul bunurilor comune, exerciţiul drepturilor părinteşti, stabilirea domiciliului copiilor, contribuţia părinţilor la întreţinerea copiilor şi orice alte neînţelegeri care apar în raporturile dintre soţi cu privire la drepturi de care ei pot dispune potrivit legii;

c) domeniul litigiilor privind posesia, grăniţuirea, strămutarea de hotare, precum şi în orice alte litigii care privesc raporturile de vecinătate;

d) domeniul răspunderii profesionale în care poate fi angajată răspunderea profesională, respectiv cauzele de malpraxis, în măsura în care prin legi speciale nu este prevăzută o altă procedură;

e) litigiile de muncă izvorâte din încheierea, executarea şi încetarea contractelor individuale de muncă;

f) litigiile civile a căror valoare este sub 50.000 lei, cu excepția litigiilor în care s-a pronunţat o hotărâre executorie de deschidere a procedurii de insolvenţă, a acţiunilor referitoare la Registrul Comerţului şi a cazurilor în care părţile aleg sa recurgă la procedurile prevăzute la art. 1.013-1.024 sau la cea prevăzută la art. 1.025-1.032 din Codul de procedură civilă;

Dispoziţiile Legii nr. 192/2006 privind medierea și organizarea profesiei de mediator se aplică şi în cauzele penale, atât în latura penală, cât şi în latura civilă.

În latura penală a procesului, dispoziţiile privind medierea se aplică numai în cauzele privind infracţiuni pentru care, potrivit legii, retragerea plângerii prealabile sau împăcarea părţilor înlătură răspunderea penală.

Părţile şi subiecţii procesuali nu pot fi constrânşi să accepte procedura medierii.

Conform art. 318 alin. (4) din Codul de procedură penală, încheierea unui acord de mediere între persoana vătămată și suspect/inculpat, care să prevadă măsuri pentru înlăturarea consecințelor faptei penale sau repararea pagubei produse, convenirea unei modalități de reparare a pagubei sau obligația suspectului/inculpatului de a cere public scuze persoanei vătămate, poate conduce, în condițiile prevăzute la alin. (1), la dispoziția procurorului de a se renunța la urmărirea penală.

Vezi aici lista infracțiunilor pentru care poți apela la mediere!

Nu se aplică medierea pentru:

-drepturile strict personale, cum sunt cele privitoare la statutul persoanei;

  • acţiunile în reclamaţie de stat (cum este cea pentru stabilirea paternităţii copilului din afara căsătoriei);
  • acţiunile în contestaţie de stat (de exemplu, acțiunea în contestarea recunoaşterii de paternitate sau de maternitate, ori acţiunea în tăgăduirea paternităţii copilului din căsătorie);
  • acţiunile în modificare de stat (acţiunea de divorţ, acţiunea în desfacerea adopţiei).

-orice alte drepturi de care părţile, potrivit legii, nu pot dispune prin convenţie sau prin orice alt mod admis de lege.